|
|
Prezentare Despre medici Ce este homeopatia? Cursuri Contact |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
1. TRAUMATISME dr. Doina Pavlovschi 2. AMMONIUM CARBONICUM dr. Adrian Dumitrescu 3. AMMONIUM MURIATICUM dr. Adrian Dumitrescu 4. IPECACUANHA dr. Adrian Dumitrescu 5. APIS MELLIFICA dr. Silvia Nedelcu 6. HEPAR SULPHURIS CALCAREUM dr. Silvia Nedelcu 7. CAPSICUM ANNUUM dr. Steluta Dinca 8. BAPTISIA TINCTORIA dr. Mariana Galesanu 9. CANTHARIS dr. Mariana Galesanu 10. STANNUM dr. Secil Omer 11. PHOSPHORIC ACID dr. Secil Omer 12. PATOLOGIA APARATULUI URINAR dr. Dorin Dragos
Dr Doina Pavlovschi
Trauma poate fi psihica sau fizica.
TRAUMA PSIHICA este un soc dupa un eveniment stresant, o experienta personala la pierdere. Doliul este un proces particular, care urmeaza piederii ( mortii ) unei persoane indragite, dupa pierdere este necesar un timp de doliu pentru vindecare si restabilirea sanatatii. Fazele doliului sunt 4 : - o perioada de amorteala, nauceala, imediat dupa pierdere, care poate permite desconsiderarea pierderii pentru un timp - o perioada de dor - nemultumirea, furia ocupa tot mai mult loc. “Dece mie ?” Furie pe medici, furie contra sa “Am facut destul ?”’ As fi putut face mai mult ?” - o perioada de dezorganizare si disperare : neaga casa, refuza hrana, nu se ingrijeste de persoana sa - o perioada de adaptare la pierdere si reorganizare a comportamentului. Sarcinile doliului sunt 4 : - aceptarea realitatii pierderii si imposibilitatii revederii - depasirea supararii, nenorocirii - adaptarea la o preajma fara cel disparut - localizarea afectiva a disparutului si continuarea vietii. Manifestari ale supararii normale pe care durata si intensitatea le pot face patologice - tristete - amorteala, nauceala, lipsa de sentimente - furie datorata : - unei senzatii de frustrare din cauza neputintei - comportament amintit de copil parasit - vinovatie si autoacuzare irationala - anxietate : teama de a fi singur in casa, etc, dela senzatia de insecuritate pana la criza de panica, cu cat mai mare, cu atat mai patologica - neajutorare, mai ales daca a fost o convietuire lunga - insingurare, oboseala, apatie, detasare. Tratament homeopatic Suferinta dureroasa acuta : Arnica, Aconitum, Ignatia Arnica – durere in inima, lipsa de speranta, indiferenta la preajma Aconitum napelus – anxietate mare, plans impresionabil, frica Ignatia – comportament demonstrativ : cefalee, tremuraturi, plans, insomnie, nu se poate controla, supararea a facut-o praf. Este remedial de electie pentru doliu, 30-200-M CH Suferinta cronica : Opium – atat de amortit, incat refuza sa vorbeasca, sau sa se miste. Natrum muriaticum – cronicul Ignatiei – predispozitie la plans si iritare, depresie, anxietate localizata la inima,agravare la consolare, insingurare, fleacurile ii provoaca furie, poate fi indifferent, distrat, nu rezista la efort mintal. Este un amestec de tristete, suparare, resentiment si furie, cefalee ca un ciocan Aurum metallicum – depresie, posibil suicid – caz psihiatric. Pulsatilla – timida, interiorizata, dispozitie plangareata, plans la amintiri. Nux vomica – furie si iritabilitate, critic cu ceilalti, nelinistit, anxios Arsenicum album – anxietate cronica cu acutizari, foarte ordonat, friguros, obsesiv. Phosphoric acid – depresiv apatic, oboist fizic, tot ar sta intins. Causticum – multiple acuze fizice la baza carora sta supararea. In ciuda suferintelor sale este intens afectat de necazurile altora. Sepia – foarte asemanatoare cu Natrum muriaticum – Plange singura. Agravata de consolare, etc
TRAUMA FIZICA Arnica – indicate in toate traumatismele Lovituri, contuzii : Arn., Con., Ham., Hyper., Rhus tox., Ruta, Symph., Acetic ac., Bellis perenis, Echinacea, Euphrasia, Ledum, Sulph.ac.,Verbascum. Lovituri ale oaselor : Ruta, Symphytum, Arnica, Calcarea phos., Calc. fl. Lovituri ale sanilor : Conium, Bellis perenis Lovituri ale ochilor : Arnica, Ledum, Symph., Acon., Ham. Lovituri ale partilor bogate in nervi senzitivi : Hypericum, Bellis perenis Lovituri cu echimoze persistente : Arn., Bellis p., Calend., Lach., Led., Ham., Sulph.ac Arsuri : Ars., Cantharis, Hepar s., Urtica, Arn., Calend., Camph., Petrol., Rhus tox. Arsuri care nu se vindeca sau urmari ale arsurilor : Causticum Traumatisme cranio-cerebrale si vertebro-medulare : Natr.sulph., Arn., Hyper., Ruta Traumartisme glandulare : Conium, Bellis perenis Plagi taiate, incizate : Staphysagria, Arnica, Calendula, Ham., Hyper., Ledum Luxatii, entorse : Arn., Bellis p., Calc.c.,Hyper., Natr.c., Rhus tox., Ruta, Symph. Profilaxia tetanosului : Hypericum, Physostigma Rani cu hemoragii mari : Phos., Crot., Lach., Phos.ac., Arn., Ham., Kreos., Millef. Rani albastrui, vinete : Lachesis, Lyssin Rani de glont : Arnica, Calendula Rani contuzionate : Arnica, Hamamelis, Symphytum, Sulphuric acid Rani de muschi, tendoane, articulatii : Calendula, Ruta, Arnica Rani dilacerate : Calendula, Hyper., Carbolic acid, Ham., Ledum, Staph., Sulph.ac Rani punctiforme, intepate : Ledum, Apis, Hypericum Rani disecante : Anthracin, Apis, Ars., Echin., Lach., Pyrogenium, Crotalus Rani cu tendinta gangrenoasa : Vezi disecante + Calendula, Sulphuric acid Aschie de sticla : Silicea
BIBLIOGRAFIE Binet Claude L`Homeopathie pratique Ed. Dangles 1979 Boericke William Homoeopathic Materia Medica Homoeopathic Book Service 1993 Kent J.T. Repertory of the Homoeopathic Materia Medica Jain Publishing 1980 Strutte Lesley Bereavement and trauma British Homoeopathic Journal Vol 85 1996 Voisin H. Therapeutique et repertoire homeopatiques du ppraticien Ed. Maloine 1979
dr. Adrian Dumitrescu
Carbonat de amoniu (săruri volatile englezeşti – smelling salts)
Constituţie: Este indicat la pacienţii cu o constituţie flască, obeză, asemănătoare aspectului Cushingoid indus de tratamentul cortizonic. Faţa este palidă, buhăită şi pufoasă, cu o moliciune impresionantă a ţesuturilor întregului corp. Aparatul cardiorespirator este foarte slăbit.
Cauzalitate: Intoxicaţie cu fum de mangal, cu gaze de eşapament ce poluează atmosfera.
Esenţa remediului:
MENTAL: Caracter acid în contact cu ceilalţi. Încăpăţânat şi refractar. Indiferenţă. Iritabil, neprietenos, abuziv. Mohorât şi taciturn (refuză să răspundă la întrebări). Sensibil la critică, nu împărtăşeşte emoţiile. Persoane timide care rămân în umbră. Senzaţia că o nenorocire li se poate întâmpla oricând (dimineaţa). Frică şi anxietate seara. Depresivi, descurajaţi. Greşeli de scriere, vorbire, calculat; concentrare dificilă, memorie slabă. Reţine gândurile cu dificultate. Majoritatea bărbaţilor Amm-c nu se căsătoresc:(se explică prin dezinteresul faţă de igiena personală, închiderea si blocajul emoţional).
FIZIC: Are o stare de PROSTRATIE intensă, OBOSEALA de nedescris asociate cu afecţiuni cardiace şi respiratorii. Trebuie să se odihnească tot timpul. Orice efort (mişcare) îi produce palpitaţii violente cu mare anxietate şi senzaţia că e gata să moară. Sunt persoane care suferă mult din cauza poluării. Au un lung istoric de răceli obişnuite, de coriză recurentă cu secreţie foarte acidă din nas, care este complet blocat noaptea. Această obstrucţie nazală trezeşte frecvent pacientul pentru că nu poate respira. Răceala coboară şi afectează în final bronhiile, cu o tuse uscată, gâdilătoare. Se asociază răguşeala şi senzaţia de presiune toracică datorată acumulării de mucus aderent în bronhii. Răcelile devin tot mai frecvente şi mai severe şi la un moment dat nu se mai vindecă. Apar dispneea şi un mucus greu de expectorat. Emfizemul devine din ce în ce mai sever, tusea şi ralurile dispar şi rămâne doar dispneea. Toate eliminările sunt acide : saliva, lacrimile, scaunul, menstruaţia şi leucoreea, secreţiile din ulceraţii. Cefalee de obicei localizată la rădăcina nasului. Simte că le va exploda capul. Gingiile se retrag şi devin spongioase, dinţii se mişcă şi cad (efecte bune în scorbut). Tendinţă la hemoragie: (nasul – când se spală pe faţă, pe mâini sau când mănâncă). Sânge închis la culoare (arată o mare perturbare în circulaţie), fluid, care nu coagulează. Tendinţa de a produce erupţii de un negru roşiatic (scarlatină malignă cu somn profund si respiraţie stertoroasă ; erizipel ; muşcături de şarpe).
GENERALITATI: Este foarte agravat într-o cameră caldă şi nu respiră bine decât în aer curat. Nu pot tolera nici vremea rece şi umedă. Îl deranjează tot ce este ud (aversiune la spălat), mizerie fizică. Femeile sunt agg. în timpul menstruaţiei (prostraţie, diaree si vărsături constante). Ora de maximă agg. este între 3-4 a.m. (Kali-c).
Indicaţii clinice majore: Angină pectorală, hipertrofie cardiacă, insuficienţă cardiacă cu semne de cianoză, edem pulmonar, palpitaţii violente. Dispnee, tuse, astm cardiac, astm bronşic şi emfizem. La pacienţii cu probleme de oxigenare a sângelui. Este primul remediu indicat în asfixia cu fum de mangal. Unul din cele mai bune remedii pentr emfizemul cu cianoză. Util în boli febrile severe (scarlatina malignă, erizipel, difterie, febră tifoidă). În meningita cerebro-spinală cu stare semi-comatoasă. Corp rece, cianotic, puls slab.
Simptome cheie: MIND - ANXIETY - afternoon - 17-18 h gr 1 nr 1 MIND - ANXIETY - evening - 19 h - 19-20 h gr 1 nr 2 (dros) MIND - ANGER - face - red - spots in face; with red gr 1 nr 1 MIND - BATHING - aversion to bathe gr 1 nr 5 (sulph) MIND - DELUSIONS - troubles - impending; troubles were gr 1 nr 1 MIND - FEAR - misfortune, of – forenoon gr 1 nr 1 MIND - FEAR - misfortune, of – morning gr 1 nr 2 (mag-s) MIND - DISCOURAGED - walking, while gr 1 nr 2 (ph ac) MIND - MISTAKES; making - speaking, in - old people; in gr 1 nr 1 MIND - MOROSE - weather - rainy; from gr 1 nr 1 MIND - MOROSE - storm, during gr 1 nr 1 MIND - MOROSE - thunderstorm, from gr 1 nr 1 MIND - MOROSE - weather - bad; from gr 1 nr 1 MIND - TALKING - sleep, in - thought when awake, what he gr 1 nr 1 MIND - ABUSIVE - evening 1 1 MIND - WEEPING - rising, after 1 1 Black spots floating after sewing 1 1 Metallic taste in mouth 3 1 Diarrhoea, at the beginning of the menses 3 1 Stitching pain in chest on right side when stooping 3 1 Waking from cough 2-2,30 a.m. 1 1 Drawing pain in teeth during menses 3 2
REMEDIUL PE LARG
Mental:
Dispoziţie acră- acidă. Încăpăţânat când are companie şi nu vrea să asculte. Iritabil, < de durerea de cap, vremea proastă, seara. Neprietenos şi abuziv. Morocănos, refuză să răspundă la întrebări (“Nu mă plictisi”). Nu-i place să vorbească – nu împărtăşeşte emoţiile. Timid; evită mulţimea. Vorbeşte în timpul somnului; DESTAINUIE SECRETE. Se simte ghinionist, are frică de insucces, < dimineaţa. Anxietatw seara, îi vine să plângă. Prost dispus dimineaţa, tinde să plângă, >seara (Graph). - TRISTETE – DEPRESIE, < VREME NOROASA SI UMEDA. - < de plimbare: îşi aduce aminte de evenimente dezagreabile, se descurajează. - Sensibil la critici, chiar îndreptate împotriva celorlalţi; < când îi aude pe ceilalti vorbind. - Femei isterice cu tendinţă la leşin. - MURDARIE – Aversiune la spălat datorită agg. - Distrat, absent. Face greşeli de calcul, vorbit, scris. Copiii : Par să aibă o întârziere în dezvoltare ; imaturitate. Învaţă greu. Lene. Critici şi revendicativi.
Generalităţi: Obezitate cu ţesuturi moi. MARE SLABICIUNE A APARATULUI CARDIORESPIRATOR. EPUIZARE MAXIMA (Stann, Mur-ac), < de menstruaţie. ELIMINARI ACRE , CU MIROS INTEPATOR, iritante:ureche, nas, ochi, scaun, menstre, leucoree, ulceraţii. Aciditate atât la nivel mental cât şi la nivel fizic. - Dificultate în oxigenarea sângelui. Circulaţie încetinită. Tendinţă la hemoragii cu sânge închis la culoare, lipsă de coagulare. - agg. ÎN TIMPUL MENSTRUATIEI, 3-4 A.M. (Kali-C). - agg. vreme: FRIG, NORI, UMEZEALA, VANT. < BAIE (Sulph). - agg. de plimbare în aer rece. < de urcat. - agg. de poluţii (Sul-ac). - amell. întins pe burtă, la căldura patului. - Cazuri severe cu corp rece, puls slab, cianoză.
Dorinţă de ZAHAR.
Cap: Durere congestivă. Durere la nivelul frunţii, LA BAZA NASULUI CA SI CUM AR EXPLODA. Ca şi cum creierul s-ar scurge prin frunte şi ochi. < de vreme umedă şi de plimbare în aer liber. < de păşit.
Ochi: - Senzaţie de apă fierbinte în ochiul drept. Pleoape uscate, umflate şi crăpate de la secreţii iritante.
Ureche: Secreţii iritante. Sensibilitate dureroasă la nivelul urechii surde.
Nas: Antecedente de coriză repetată cu secreţii iritante arzătoare, cu extindere la gât şi bronşii. Slăbiciune la nivel pulmonar cu dispnee şi emfizem. Obstrucţie nazală în timpul nopţii; îl trezeşte din somn, < de menstruaţie. - Febra fânului. - Epistaxis când îşi spală faţa, mâinile sau când mănâncă..
Faţă:
Palidă, umflată, pufoasă (Cuşingoidă). Se înfierbântă în timp ce mănâncă. Fisuri – crăpături în colţurile gurii şi la buze de la saliva iritantă. - Cianoză a feţei. - Furuncule şi pustule în timpul menstruaţiei. Cracmente în articulaţii atunci când mestecă.
Gură: Salivă acidă, iritantă. Mâncarea are gust metalic. Gingiile sângerează, se retrag şi devin spongioase. Dinţii se mişcă şi cad.
Dinţi : Dureri de dinţi în timpul menstruaţiei < când muşcă.
Gât : Amigdale inflamate de culoare albastru-purpuriu (Lach).
Rect: Diaree iritantă, dă senzaţia de arsură (Merc-c). Hemoroizi sângerânzi în timpul menstruaţiei.
Genital masculin: Masturbare. Sensibil la impresii de tip sexual.
Genital feminin: Dorinţă sexuală diminuată. Aversiune pentru sex. Reacţii isterice la stimularea sexuală (clitoris hipersensibil). Simptome ca de holeră (diaree şi vomitat) la începutul menstruaţiei. Menstre abundente, închise la culoare şi cu cheaguri. Leucoree acidă, dă senzaţia de arsură.
Respiraţie: ASTM CARDIAC. ASTM BRONSIC. EMFIZEM CU CIANOZA. ASFIXIE DE LA FUM DE CARBUNE (Carbo-v). - Bronşită cu tuse uscată, provocată de senzaţia de gâdilătură, <3 a.m. (Kali-c). - Respiraţie cu raluri ; acumulare de mucus dificil de expectorat (Ant-t). - Dispnee < URCAT, CAMERA CALDA, AER POLUAT, 3 A.M. ; > aer proaspăt. - Dispnee cu cianoză, puls rapid, anxietate. - Edem pulmonar acut.
Piept: - SLABICIUNE A INIMII. DILATATIE. ANGINA PECTORALA. - PALPITATII VIOLENTE, < de mers; cu prostraţie şi senzaţie de sufocare. - Trebuie să stea jos ca să-şi calmeze inima.
Extremităţi: PANARITIU. Inflamaţie intensa a degetului. - Dureri de oase, < de vreme umedă şi rece. - Luxaţii cronice.
Somn: Vorbeşte în timpul somnului. Destăinuie secrete. Tresare în somn.
Piele: Eruptii de un ROSU închis, ca în SCARLATINA. - Erizipel cu simptome cerebrale. Scarlatină malignă. - Muşcături de şarpe cu sepsis, sângerare subţire şi închisă la culoare (Elaps). - Panariţiu.
Remedii similare: Ammoniums, Ant-t., Ars., Calc., Carb-v, Kali-c, Lach., Stann. De obicei alte remedii sunt prescrise în locul său: mai ales Kali-c, Ant-t sau Carbo-v. Bibliografie: - George Vithoulkas (Materia Medica Viva). - Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). - RADAR key notes.
dr. Adrian Dumitrescu Clorura de amoniu.
Se asemănă foarte mult cu Am-c. Amândouă remediile au o prostraţie mare, amândouă se agg. la aer rece. Efectele asupra membranelor mucoase sunt aproape identice, cu eliminări abundente şi acide. Sindromul menstrual este similar cu stare de prostraţie, diaree şi vărsături, sânge întunecat, cheaguri, dar la acest remediu există crampe în zona inghinală care obligă femeia să meargă aplecată. Efectele pulmonare sunt similare dar mai puţin severe la Am-m. Inima este mai puţin afectată decăt la Am-c, în schimb acţiunea asupra sistemului vascular este importantă, producând uşor hipertensiune. Am-m se amel. la baie caldă; Am-c are o sensibilitate mai mare la vremea rece şi umedă decât Am-m ; Amândouă au erupţii pruriginoase de toate felurile, somnolenţă şi indolenţă în timpul zilei, frisoane seara. Mental sunt aproape similare : - Am-m are o melancolie mai intensă şi o predispoziţie mai mare de a plânge şi « aversiune la anumite persoane ». Am-m are frică de întuneric ca şi Stram, ceea ce nu se regăseşte la Am-c.
Trăsături importante ale remediului: 1. Supărare profundă. 2. Modalităţi clare: < când stă aşezat, > când se plimbă (diferit de Am-c). > de băi calde > când stă întins
Esenţa remediului: Pacient corpolent, obez cu abdomen proeminent, evident mai ales când stă aşezat . Aceasta contrastează cu membrele inferioare care sunt foarte subţiri. De obicei faţa este palidă, dar agitaţia, de exemplu într-o discuţie – ca intelectual, îi face plăcere să discute despre subiecte serioase – îi provoacă îmbujorare, congestionarea feţei şi posibil creşterea tensiunii arteriale. Circulaţia sângelui este atât de instabilă încât pot apărea pulsaţii şi palpitaţii ale pleoapelor sau ganglionilor; Un alt efect este senzaţia de rece ca gheaţa între omoplaţi (opusul lui LYC şi PHOS). În ceea ce priveşte reacţia de supărare profundă o putem compara cu Natrum Muriaticum: se izolează (cu alcoolul ca singur tovarăş de companie), nu pot să plângă, devin foarte tăcuţi şi dezvoltă simptome fizice.
Neobişnuit, rar, specific:
< dimineaţa la cap şi torace < după amiaza – abdomenul; < seara – membrele, pielea şi febra. Catar al mucoasei cu secreţie iritantă, arzătoare în gât si nas. Gura se umple cu salivă când tuşeşte. În timpul menstrei, prostraţie, diaree, vomă şi femeia merge aplecată înainte având dureri ca de crampă în zona inghinală. Tensiune în muşchi şi tendoane, mai ales la tendoanele poplitee, ca si când ar fi prea scurte şi contractate. Dureri fantomă în piciorul amputat (ca la ALLIUM CEPA). Nu-i este sete în nici un stadiu al febrei intermitente (ca la PULSATILLA). Dureri reumatice alternând când pe o parte când pe alta (LAC-C).
Cauzalitate: urmări ale supărărilor.
REMEDIUL PE LARG
Mental: - Timid şi rezervat. - Gânditor, serios. - Tipul intelectualului. Îi place să citească, să studieze. - Le place să vorbească doar despre subiectele lor de interes. - Se înfierbântă şi au faţa roşie în timpul discuţiilor. - Încăpăţânat ; ştie că « are dreptate ». - Le place ca ceilalţi să le admire şi să le respecte cunoaşterea în domeniul ştiinţific şi profesional. - Nu-şi exprima sentimentele. Lipsă de căldură emoţională. - Le place să fie admiraţi, nu iubiţi. - Aversiune la anumite persoane. - Tulburări în urma unor necazuri. (Nat-M). - Iritabilitate < de durerea de cap, > după ce mănâncă. - Poate să fie nepoliticos şi abuziv ; chiar maliţios. - Anxietate în ceea ce priveşte lucrul, realizările. - Teamă de mulţime, întuneric, de a nu ucide pe cineva, de a fi ucis. - Se sperie uşor, tresare. Se trezeşte speriat dimineaţa; tresare în momentul în care adoarme. - Nemulţumit după dezamăgiri în carieră. - Nu se simte suficient de apreciat. - Depresie cu indiferenţă. - Devine inflexibil şi indolent; < dimineaţa. - Confuzie mentală; memorie slabită; face greşeli de scriere şi în vorbire. - > de plimbare în aer liber dimineaţa.
Generalităţi: - < în timpul menstruaţiei. - Eliminare de secreţii acide (nas), gleroase (expectoraţia şi leucoreea). - Se simte tot timpul obosit şi “bătut”. - PULSATII LOCALE (pleoape, glande, amigdale, carotide). - Circulaţie neregulată şi HTA. - CORPOLENT, abdomen destins, MEMBRE INF. SUBTIRI. - Dureri « fantomă » în membrul amputat (All-c, Hyper).
Dorinţă de limonadă.
Cap: - Durere cu iritabilitate. - Durere congestivă cu faţă roşie.
Nas: - Coriză cu secreţii ACIDE, care corodează buzele. - Coriză cu buze uscate şi dureroase.
Faţă: Erupţii cu senzaţie de arsură > de apă rece. Ulceraţii la colţurile gurii. Faţă palidă, se înroşeşte de la emoţii.
PULSATII LA NIVELUL AMIGDALELOR SI CAROTIDELOR. Inflamaţie, mucus vâscos.
Stomac: Fără sete în timpul febrei intermitente (Puls). Eructaţii amare, incomplete. Vomită în timpul menstruaţiei.
Abdomen: DEPOZITE DE GRASIME LA ACEST NIVEL. Senzaţie de tensiune dureroasă în fosele iliace în timpul menstruaţiei. Trebuie să meargă în poziţie aplecată.
Rect: Durere cu caracter de arsură în timpul şi după scaun, ore în şir. Diaree în timpul menstruaţiei.
Genital masculin: - Pulsaţii ale cordoanelor spermatice.
Genital feminin: - Menstruaţia este însoţită de: prostraţie, diaree, vomitat, sânge închis şi cu cheaguri. - Dureri ca de crampă în fosele iliace ce o forţează să meargă aplecat. - Leucoree ca albuşul de ou (Nat-m).
Respiraţie: - Aceleaşi simptome respiratorii ca la Am-c, dar nu atât de severe. - Tusea este < de fum. - Tuse cu hipersalivaţie. - Expectoraţie dificilă a unui MUCUS GLEROS.
Spate: - SCIATICA, LUMBAGO: > STAT INTINS, < DE STAT IN SEZUT ; lateralitate stângă (Agar.). - Senzaţie ca şi cum muşchii ar fi prea strânşi. - Senzaţie ca de gheaţă interscapulo-vertebral. - Durere la nivelul coccisului: când stă, în timpul somnului.
Extremităţi: - MUSCHII SI TENDOANELE SUNT TENSIONATE CA SI CUM AR FI SCURTE, CONTRACTATE (Caust, Ruta). - Luxaţii cronice (Arn, Bell-p, Bry, Rhus-t, Sul-ac). - Dureri “fantomă”.
Somn:
Tresare în timpul somnului
Remedii similare:
Ammoniums, Caust., Mag-m., Mur-ac., Nat-m., Rhus-t., Ruta, Sep.
Bibliografie: - George Vithoulkas (Materia Medica Viva). - Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). - RADAR key notes.
dr. Adrian Dumitrescu (Cephaelis Ipecacuanha). Se prepară din rădăcina uscată.
Efecte ale consumului de doze materiale: Vinul produs din plantă are un puternic efect emetizant. Amestecată cu ulei, pudra de Ipeca produce veziculaţii ale pielii; tinctura diluată este folosită în muşcăturile de insecte, şi înţepături de albină sau viespe. Ipeca produce o iritaţie violentă a pielii şi în repausul dintre episoadele de vomitat o dorinţă intensă de scărpinat. După vomitat în loc de uşurare apare imediat senzaţia de a vomita din nou. Se asociază o limbă curată. Salivaţia abundentă însoţeşte greaţa.
Simptome cheie:
SUFERINTE ASOCIATE CU GREATA SI VOMA. Greaţă asociată cu suferinţe digestive şi respiratorii, febră. Fizic: Astm la copii, cu vomă când tuşesc. Greaţă cu salivare abundentă, fără ameliorare. Stomacul îl simte relaxat ca şi cum ar atârna în jos.
Hemoragie din toate orificiile corpului care ţâşneşte şi nu se coagulează uşor şi este însoţită de greaţă.
Tuse convulsivă când copilul îşi pierde respiraţia şi vomită. Febră intermitentă, cu greaţă sau tulburări gastrice.
Mental: Plin de dorinţe dar nu ştie exact pentru ce. Nerăbdare, nelinişte. Morocănos cu dispreţ fată de toate. Gelozie. Predispus la mânie. Iritabiliatate de la zgomot. Suferinţă în urma umilirii, cu indignare; furie supresată. Supărare tăcută. Frică de moarte cu suspine. Indiferent faţă de plăceri, fără bucurie. Copiii plâng şi ţipă. Sunt greu de mulţumit.
Generalităţi: Sensibilitate la cald şi la frig. < de vomitat ; - Periodicitate ; - HEMORAGII cu sânge roşu deschis. - Obezitate. - Suferinţe în urma suprimării : eruptiilor, furiei, jignirilor. - Convulsii de la indigestie ;
Preferinţe şi aversiuni alimentare : Dorinţă pentru delicatese ; Aversiuni pentru mâncare în general. < de carne de viţel, mâncare bogată, struguri.
Cap: - Dureri de cap. Însoţite de greaţă intensă şi vomitat (Iris, Meli, Puls, Sang). Cu iradiere la toate oasele capului, dinţi şi baza limbii.
Nas: Epistaxis, roşu deschis, cu cheaguri, < de tuse (Dros).
Faţă: Cianoză asociată cu disfuncţii respiratorii. Cearcăne în jurul ochilor (culoare albăstruie). Îmbujorare. Congestie unilaterală (Acon, Cham, Ign, Puls). Rigiditate a muşchilor în timpul tusei. Gură: Limbă curată sau doar cu un strat subţire alb. Copilul îşi ţine degetele în gură.
Stomac: Senzaţie de discomfort gastric. Senzaţie de rău îngrozitoare. GREATA SI VOMA. Vomitatul nu uşurează. Greaţă cu incapacitate de a vomita. < de mirosul de mâncare sau gândul la mâncare < de mâncarea bogată, îngheţată, dulciuri. < când se uită la obiecte în mişcare (Cocc). < de tuse (cu migrenă sau hemoragie). Îşi simte stomacul destins şi relaxat ca şi cum ar atârna ca o sacoşă.
Abdomen: Dureri înţepătoare în regiunea ombilicală.
Rect: Diaree cu greaţă şi vomă, cu crampe ombilicale. Hemoroizi care sângerează abundent.
Vezică urinară : Urină roşiatică (cu sediment de culoarea cărămidei) cu dureri în regiunea ombilicală şi greaţă.
Genital feminin: - Menstruaţia vine prea devreme şi este abundentă. - METRORAGII CU SANGE ROSU DESCHIS, IN JET, CU GREATA SI LESIN. < în timpul şi după travaliu ; < de mişcare. Dureri de la ombilic la uter în timpul menstruaţiei sau al travaliului.
Laringe şi trahee: Crup.
Respiraţie: Probleme respiratorii însoţite de greaţă. SENZATIE DE SUFOCARE DE LA ACUMULARE DE MUCUS (Ant-t); la copii; < la 7 p.m. - Respiraţie astmatică, cu raluri, < de vreme caldă şi umedă.
Spate: Înţepeneală şi contractură a muşchilor gâtului cu tuse. Opistotonus.
Tuse : TUSE CARE SUFOCA şi care provoacă vomă (sau declanşează reflexul). Tuse umedă fără expectoraţie. Tuse uscată, spasmodică, astmatică. Tuse convulsivă cu epistaxis şi vomă (Dros). Hemoptizie < la effort fizic (Erig, Mill).
Piept: Bronşită la copii ; bronşită astmatiformă.
Extremităţi: O mână este caldă şi cealaltă rece (Chin, Lyc, Puls).
Piele: Mâncărime însoţită de greaţă > după vomitat.
Remedii similare:
Ant-t, Cocc, Dros, Kali-s, Mill, Puls, Sang, Tab.
Bibliografie: - Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). - RADAR key notes.
Dr. Silvia Nedelcu
(este remediul obtinut din albina întreaga/ doar din venin:Apis virum) Simptomele care apar dupa o întepatura de albina : - tumefacţie, edem - durere arzătoare sau înţepătoare - coloraţie roşie/roz sunt si simptome cheie ale remediului Apis, indiferent de conditiile patologice. Afecteaza în principal mucoasele si seroasele (Bry.) GENERALITATI - cauzalitate (ailments from): mânie, furie, emotii, spaima, gelozie, excese sexuale (inclusiv masturbare) sau deopotriva reprimarea sexualitatii; - agravare: căldură (aer, aplicaţii, băuturi); atingere, presiune; după somn; în decubit; după-amiaza la 3-4 (în special febra şi frisonul); supresia unor erupţii
- ameliorare: rece (aer, baie, aplicaţii, băuturi) (dureri arzătoare amel. de căldură → Ars); mişcare, schimbarea poziţiei. - lateralitate dreaptă sau simptomele evoluează de la dreapta la stânga; - debut şi evoluţie rapide; - febră foarte înaltă sau alternanţă căldură uscată/transpiraţie; - teren alergic- alergii de la urticarie până la şoc anafilactic; - alimentar: dorinţă pentru lapte, în special rece şi alimente şi băuturi acide; - absenţa setei.
MENTAL-EMOTIONAL In general sunt persoane cu o forţa vitala puternică, nivelul mental-emoţional fiind mai puţin afectat. Iritabilitatea este principalul simptom şi se manifestă, ca la albine, mai ales când familia îi este ameninţată. Sunt protectoare, au tendinţa de a-i controla pe ceilalţi şi pot fi foarte geloase.
CAP - cefalee –ag. de căldură, amel de rece; - hidrocefalie; - meningită – cu durere de cap foarte intensă, cu stare generală alterată; comă; - edem angioneurotic; - edeme perioculare ; ale pleoapelor– uneori impresionante-nu poate deschide ochii; - inflamaţii ale ochiului (inclusiv ale retinei posttraumatic: EYE - INFLAMMATION - Retina - commotio retinae: APIS, ARN., HYPER., gels)
GAT - edem angioneurotic; - faringită cu aspect roşu lucios, cu dureri arzătoare, amel. de apă rece, amigdale mărite şi lueta umflată, alungită ca un săculeţ; în literatură sunt descrise cazuri de difterie vindecate cu Apis (care apare recomandat şi în profilaxia difteriei, alături de Diphterinum şi Merc. cyanatus). - senzaţie de constricţie; că se îneacă ag . de haine pe gât (Lach.)
PIEPT - pneumonie sau pleurezie cu durere ag. de inspiraţie; are senzaţia “că nu va mai putea trage încă o dată aer în piept”.
GASTROINTESTINAL - fără sete; - peritonită, ascită; - constipaţie în timpul menstruaţiei (Nat-m., Sep., Sil); - hemoroizi cu dureri arzătoare, prolaps rectal.
URINAR - glomerulonefrită, sindrom nefrotic cu edeme impresionante, anasarcă (Apocyn – cu sete); - cistită cu dureri arzătoare; - retenţie urinară , mai ales la nou-născuţi; - micţiune involuntară când tuşeşte.
GENITAL - tulburări după excese sexuale sau după reprimarea dorinţei sexuale; - dorinţă sexuală crescută, până la nimfomanie; - dismenoree; - chisturi ovariene, în special pe partea dreaptă; - tendinţa la avort în primele 4 luni.
EXTREMITATI - edeme; - neîndemânare, scapă lucrurile din mână.
SOMN - poziţie pe spate, cu capul adâncit în pernă; - somnolenţă, somn profund în timpul febrei sau frisonului; - somn superficial, deranjat de cel mai mic zgomot; - vise agitate, pline de griji – activităţi casnice.
FEBRA/ FRISON - ag. la 3-4 p.m. - febră arzătoare, fără sete;cu frison dacă se dezveleşte; - sete în timpul frisonului.
PIELE - tumefactie, roşeaţă, dureri arzătoare – amel. de rece : urticarie, eczeme, Zoster, erizipel; - scarlatina şi probleme în timpul şi după : comă, hidrocefalie, otită, albuminurie; ulceraţii faringiene când erupţia întârzie să apară; - transpiraţie cu miros de mosc sau dulceag.
REMEDII COMPLEMENTARE: Arn., Ars., Bar-c., Hell., Merc-cy., Nat-m., Puls., Sars., Sulph. INAMICE: Phos., Rhus-t
COMPARATII: - Ars: grijă pentru cei apropiaţi, edeme perioculare, retenţie urinară la nou-născuţi, dureri arzătoare etc. - Bell.: debut brusc, inflamaţii acute, roşeaţa, ag. de căldură şi atingere etc - Canth.: inflamaţii cu dureri arzătoare, inclusiv în cistită - Lach., Nux-v., Pall., Puls., Rhus-t., Urt-u.
dr. Silvia Nedelcu Este un remediu obţinut de Hahnemann, în urma încălzirii unui amestec de părţi egale de cochilie de stridie şi floare de sulf.
Afectează în principal ţesutul conjunctiv, mucoasele tractului respirator, ganglionii limfatici şi pielea.
ESENTA REMEDIULUI este sugerată chiar de compoziţia sa: Calciul din stridie = vulnerabilitate la influenţele exterioare, insecuritate (~Calc.) şi Sulf= foc interior 1) vulnerabilitate la toate nivelurile, ca şi cum nu ar exista bariere; aceasta duce la un sentiment de insecuritate, cu nevoia constantă de protecţie (se pot căsători chiar pentru confort financiar). Ř simptome care reflectă sensiblitatea psiho-emoţională: sensibil la prezenţa altor oameni, afectat de veşti proaste, ştiri despre accidente, tresare uşor etc. - MIND - HORRIBLE things, sad stories affect her profoundly - MIND - SENSITIVE - cruelties, when hearing of - MIND - SENSITIVE - external impressions, to all - MIND - SENSITIVE - touch, to - MIND - SENSITIVE - people; to presence of other - MIND - STARTING, startled
Ř senzaţia de insecuritate → frici : de moarte, de singurătate, de oameni, agorafobie, în aer liber, noaptea; de atingere, să nu fie rănit, să meargă la dentist, de înălţime, de albine şi viespi, de şerpi
- MIND - FEAR - evil; fear of - MIND - FEAR - disease, of impending - MIND - FEAR - dentist; of going to - MIND - FEAR - death, of - MIND - FEAR - crowd, in a - MIND - FEAR - bees, of - MIND - FEAR - alone, of being - MIND - FEAR - air - open; in - MIND - FEAR - night - MIND - FEAR - wasps; of - MIND - FEAR - touched; of being - MIND - FEAR - snakes, of - MIND - FEAR - people; of - MIND - FEAR - injury - being injured; of - MIND - FEAR - hurt, of being - MIND - FEAR - high places, of
In plan fizic, sunt extrem de sensibili la frig şi la curenţii de aer şi se protejează, îmbracându-se foarte gros, chiar şi vara (MIND - FUR; wraps up in summer in) (Psor).
2) focul interior poate izbucni foarte uşor: devine violent din cauza unor lucruri banale sau din cauza durerii; impuls de a ucide (înjunghia ) provocat de cea mai mică ofensă; nepoliticos şi violent verbal; tema focului apare şi în iluzii: - MIND - DELUSIONS - fire - house, on - MIND - DELUSIONS - fire - neighbor's house on fire - MIND - DELUSIONS - fire - visions of - MIND - DELUSIONS - fire - world is on
în vise sau în dorinţa de a incendia (poate fi piroman), sau chiar de a se sinucide dându-şi foc.
GENERALITATI: - foarte friguros şi agravat de rece (aer, curent, băuturi etc), chiar numai de dezvelirea unei părţi a corpului sau numai la atingerea unui obiect rece; - sensibilitate excesivă la durere; - alimentar: dorinţă pentru alcool, lucruri necomestibile, picant, muştar, grăsimi murături, alimente acre, oţet; aversiune pentru grăsimi, brânzeturi (Roquefort); agravat de orice alimente/băuturi reci, cafea, grăsimi; ameliorat de: alimente picante (hep., nux-m); - miros respingător al pielii, transpiraţiei, secreţiilor – acru sau de brânză veche, stricată (Sanicula); - dureri cu senzaţie de înţepătură, aşchie (Arg-nit, Nit-ac, Sil). - tendinţa la supuraţii, frecvent abcese.
CAP - sensibilitate la rece; - sensibilitate excesiva la durere –ex. otită ~ Cham. - sinuzită, secreţii posteronazale purulente; - acnee, acnee rozacee; - abcese dentare. cu inflamaii ale gg. limfatici
GAT - faringită cu durere ca de aşchie sau de os de peşte, amel. de băuturi calde; - amigdalită pultacee;
GASTROINTESTINAL - alimentar- vezi gen. - scaun cu miros acru; - constipaţie cu scaun moale; - abces perianal.
RESPIRATOR - tuse ag. de rece (chiar numai la dezvelirea unei părţi a corpului); tuse uscată noaptea şi productivă ziua, tuse lătrătoare, tuse paroxistică ag. noaptea; - disfonie:ag. de rece; în timpul febrei.
PIEPT - abcese : axilar, mamar - adenopatie axilară.
EXTREMITATI - reci - panariţii (Myristica sebifera etc).
SOMN - agitat, neodihnitor, insomnie din cauza prea multor gânduri; - întrerupt, se trezeşte din cauza tusei sau pentru a urina; - vise despre situaţii primejdioase din care scapă, sau de cădere, foc.
PIELE - se infectează uşor, abcese - miros respingător – de brânză stricată.
Remedii complementare: Calen., Iod., Lach., Sil. Comparaţii: - Arsenicum: anxios, sentimentul de insecuritate, friguros şi ag. de frig, dorinţa pentru grăsimi etc. - Nit-acidum: iritabilitate, durere ca de aşchie, dorinţa pentru grăsimi etc. - Psorinum: extrem de friguros, se îmbracă foarte gros şi vara, tendinţa la infecţii, supuraţii, mirosul respingător etc; - Silica:friguros, durere ca de aşchie, abcese şi supuraţii etc. - Nux-v., Calc, Sulph ş.a
Bibliografie: - Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; - Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; - Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; - Vithoulkas G., Essence of Materia Medica; RADAR 8
dr. Steluta Dinca
Capsicum annuum face parte din importanta familie a SOLANACEELOR. Aceasta familie inglobeaza plante medicinale cu actiune puternica , dar si multe plante otravitoare . I se atribuie aproape 1700 de specii dintre care citam pe cele mai importante solanacee medicinale : Mandragora , Atropa Belladonna , Hyoscyamus niger, Datura Stramonium , Nicotiana Tabacum ,Solanum dulcamara , Solanum Lycopersicum (Rosia) , Capsicum annuum . Geneza otravurilor le este tot atat de caracteristica precum aspectul lor exterior . Analizand otravurile continute intr-o singura picatura de extract, un chimist avertizat poate sa spuna cu certitudine daca este vorba de o Solanacee , dupa cum , dupa criterii exterioare poate face acest lucru si un botanist inzestrat cu simtul formelor . Tipul Solanaceelor se realizeaza in numeroase plante erbacee , rareori in arbusti si aproape niciodata in arbori. Adesea radacinile se umfla in “gulii” sau sant insotite de “ tuberculi “; deseori pot ramane moi si maleabile. Aceste radacini sant in mare masura , locul in care se formeaza ALCALOIZII ,-asa cum au aratat-o experientele cu grefe (s-a grefat ,de ex. Tutun pe radacinile de Rosii si s-au obtinut frunze aproape fara Nicotina ; dimpotriva , cand s-au grefat ramuri de Rosii pe radacinile de Tutun,frunzele au devenit toxice si bogate in nicotina.) Solanaceele , sant inainte de toate , ierburi care cresc repede si bogat care debordeaza de vitalitate . Belladonna , Datura ne-ar face sa credem ca vor creste ca niste copaci , atat este de avantata la inceput dezvoltarea sa. Dar foarte repede ea este franata , derivata in tije laterale care suporta o franare asemanatoare ; si totul a devenit “inflorescenta” inainte ca planta sa-si fi epuizat posibilitatile vegetative . Dupa cum vedem este o lupta intre mladita infrunzita ce izbucneste si inflorescenta ce devine suverana . Forma florilor , in aceasta familie , este si ea rezultatul unor procese de scufundare , de invaginare ; speciile cele mai toxice au florile in forma de cupe , de clopote , de tuburi alungite , de boturi stramte si sumbre (Scopolia , Belladonna , Datura , Tabacum , mandragora). Deseori se adaoga parfumuri puternice , ametitoare si deseori culori livide cu pete. Incepand cu radacina , se vede uneori urcandu-se un colorant sumbru , violaet –negru care se poate lumina in brun deschis cand ajunge pe tulpina ; sau , uneori chiar fundul cupei florale emite acest suc intunecat. Momentul infloririi este nocturn la speciile Tabacum si Datura ; florile au tendinta de a fugi de lumina prin miscari complexe la Belladonna , Scopolia Dar cele expuse mai sus , se aplica mult mai putin celorlalte Solanacee , cum ar fi speciile de genul Solanum , Capsicum (Ardeiul iute)etc. Din familia aceasta fac parte Rosia , Cartoful , Ardeiul Iute.., Solanum dulcamara Aici procesul floral este important , dar este la locul lui . Mladitele si frunzele se pot dezvolta in mod liber . Floarea nu mai este invaginata , nici sumbra : este o cupa plata , o rotita , sau cel mult o palnie larga . Otravurile sant in consecinta, mult mai slabe , si poate fi consumat fie tuberculul, fie fructul . Solanaceele pot fi clasate in doua grupe mari . In prima grupa se gasesc alcaloizi tipici ai familiei , a doua contine o otrava mult mai slaba , solanina si alte substante inrudite . Solanina se gaseste la mijlocul drumului intre glucozide si alcaloizi ,ea este jumatate una,jumatate alta.
Asa cum am mentionat mai sus , Capsicum annuum este una dintre cele mai importante Solanacee medicinale . El face parte din grupa a doua de Solanacee care contin o otrava mai slaba si nu sant otravitoare . Ardeiul iute are cam aceleasi caracteristici : ridicare penibila, abundenta , inflorire energica –flori inclinate , fructe lunguiete , alungite . Frunzisul sau , de un verde intunecat si stralucitor ,se simte cel mai bine sub un soare arzator. Florile luminoase , regulate , deschise , au ca o miscare de recul in fata luminii . Fructele trec de la galben la rosu , apoi la un violet aproape negru , ramanand mereu la umbra frunzisului .Ele nu sant numai umflate , ca cele ale Rosiei , ci sant si pline de aer.Ele au luat in stapinire elemental aerian dar si fortele arzatoare ale caldurii din timpul verii , indispensabile vietii plantelor tropicale. La aceasta planta gasim o substanta azotata de o natura particulara , CAPSSICINA , care-i da gustul iute si proprietatea de a provoca basici , ca o arsura . Ea inflacareaza energic metabolismul , provoaca inflamatii si actioneaza in calitate de Solanacee , asupra unui corp crispat de reumatism , relaxandu-l , ceeace-i calmeaza durerea . Un inalt continut in vitamina C si in provitamina A (caroten ) da o valoare dietetica acestui fruct ,consumat inainte de a fi copt.
Ca remediu, CAPSICUM este usor de confundat cu Calcarea Carbonica deoarece este obez, iar tesuturile sant flasce si par sa atarne lipsite de tonus. Capsicum este util mai ales la pacientii cu depresie sau la care patologia afecteaza mucoasele . Starea mentala este caracterizata de melancolie si nostalgie , de un anumit dor fata de trecut care este descris in literatura ca ‘dor de casa”.
-Actiune patogenica : experimentele arata o actiune dominanta: *asupra mucoaselor digestive,respiratory si urinara unde provoaca o iritatie cu inflamatie , senzatia de arsura intense ca si cum s-ar fi varsat piper deasupra. *asupra osului urechii si mastoidei ,cu inflamatii dureroase in spatele urechii, foarte sensibila la atingere , cu dureri arzatoare.
-Modalitati: *agravare la frig *ameliorare la caldura.
-Simptome psihice :Depresie si nostalgie (“dor de casa “)care pot duce pacientul pana in pragul sinuciderii. Minte greoaie , gandeste incet . Alcoolism. Sensibil la zgomote in timpul frisonului . Iritabilitate . Teama ca va avea probleme cu politia.
-Simptome generale:Obezitate ;aspect moale , flasc . Friguros si agravat de frig. Are frisoane dupa ce bea. Senzatie de iritatie si arsura a mucoaselor . Transpiratie urat mirositoare.
-Simptome locale: #Cap : este rosu la fata cu mici telangiectazii (dilatatii ale vaselor mici superficiale) rosii pe nas si pe fata . Mastoidita cu dureri ca o arsura .
Cefalee puternica in timpul tusei . Senzatie de dilatare in cap . Senzatie de arsura sau ulceratii in gura si gat . Raceli cu hiperemie intensa si senzatie de arsura in gat .
#Gastro-intestinal: Dorinta de piper , de stimulante cum ar fi : cafeaua , condimentele, alcoolul . Gastrita , enterita si diaree cu tenesme si arsuri . Sete , inainte de frison ;bea bauturi reci care ii produc frisoane . Sete intensa dupa scaun ; pirozis si indigestie; colita ; hemoroizi.
#Uro-genital: Dureri ale uretrei si vezicii urinare , agravate in timpul tusei si dupa urinat ; uretrita cronica .
#Piept: Aerul eliminat din plamani in timpul tusei are un miros foarte 0. neplacut . Ragusala cronica .
#Musculo-scheletic: Senzatie de rece la nivelul spatelui . Sciatica si durere lombo-sacra
-Relatii: similar cu Apis mellifica , Belladonna , Bryonia alba , Caladium seguinum si Pulsatilla nigricans in unele dereglari .
-Remedii complementare :acute Belladonna , Cina , Pulsatilla cronice: Natrum muriaticum ,Sulphur
-Remedii evolutive : spre mai bine :Aurum , Pulsatilla , Cina . spre agravare: Ammonium carbonicum, Sulphuric acid
-Antidoturi : Acidum sulphuricum , Caladium seguinum (remedii similare sant adesea antidoturi ), Camphora officinarum , Cina (Cina il urmeaza pe Capsicum in febre intermitente ) .
-Principale indicatii clinice:Otite si mastoidite , mai cu seama la debut ; el actioneaza la fel de bine in mastoidita acuta cu sensibilitatea osului la atingere ca si in supuratia osului la atingere ca si in supuratia mastoidiana dupa operetie Afectiuni rino-faringiene: dureri arzatoare (“ca de piper”),cu senzatia de constrictie spastica , agravata cand bea rece . Enterocolite cu diaree arzatoare ,tenesme si dureri arzatoare in jurul ombilicului . Cistite , uretrite cu dorinta frecventa de a urina ; senzatia de arsura “ca de piper” mai cu seama la meatul urinar ,inainte , in timpul , si mai ales dupa mictiune ; tenesme intense . Gras si indolent : moliciune fizica si mentala agravata la frig . Friguros , tendinta la frisoane; transpira la efort.
-Profil valorizat al remediului: -Boli ca urmare a consumului de alcool,bere ; inflamatii acute ale mucoaselor . -Nostalgie -Friguros , cu senzatia de frig local -Oboseala , indolenta -Inflamatia mucoasei sau a osului ,cu tendinta la supuratie -Dureri arzatoare si constrictive -Agravat cand bea -Nas si fata rosie,dar reci -Hemoroizi sau dizenterie cu arsuri si tenesme dupa scaune , sete dupa scaun si frisoane dupa ce a baut -febre intermitente : frisoane , cu sete in timpul frisonului, agravat dupa ce a baut
8. BAPTISIA TINCTORIA ( Bapt ) dr. Mariana Galesanu Planta din familia Leguminoase = Indigoul salbatic , originara din America de Nord . Tinctura mama si triturarile se fac din radacina uscata . Prooving descris de HALLE . PATOGENEZIE : Dozele mari produc : < o inflamatie puternica a mucoasei digestive cu tendinta ulcerativa si fermentatie putrida . < scaune sanguinolente, tenesme , adinamie <febra intensa < congestie cerebrala , stupoare , delir activ Dozele moderate prod.<febra cu senz. de caldura intensa <corp dureros , curbatura <vomismente si diaree <urini foarte colorate , alcaline , arzatoare < angina ulcerata sau cu false membrane < putriditatea tuturor secretiilor si excretiilor CAUZALITATEStari septice , septicemii ,intoxicatii grave , uremie , forme toxice de gripaStari grave cu simptomatologie tifoidica .
TROPISM : - SNC - Mucoasa digestiva ( in sp. bucofaringiana si intestinala )
MODALITATIAgravare : caldura umeda , ceata , La presiune In timpul somnului , la trezire In camera inchisa La deglutitia solidelor Ameliorare : cand bea lichide , la miscare (desi are dureri )
Complementar : Ars , Bry . SIMPTOME PRINCIPALE
MentalŘ confuzie marcata , prostratie rapida , ca intoxicat Ř ca beat , minte greoaie Ř somnolenta , stupoare , coma , adoarme in mijlocul frazei Ř delir activ : pacientul delireaza dar simultan face tot felul de gesturi parand f. preocupat de ceea ce face . Ř iluzia de personalitate dedublata (ca si cand ar fi un al doilea Self langa el Ř iluzia de imprastiere a corpului si se misca in pat pt. a-si aduna bucatile
GeneralitatiŘ stari septice cu debut rapid , evolutie septicemica , Ř senzatia de corp zdrobit ,ca batut , curbatura musculara Ř fetiditatea tuturor secretiilor si excretiilor Ř intoleranta la presiune , obligat sa schimbe pozitia , patul pare prea dur , Ř senzatia de amorteala si marire de volum a unor parti din corp Ř mucoasele capata o culoare inchisa
CapŘ expresie stupida a fetei , mandibula cazuta , ca beat Ř facies congestionat , rosu inchis Ř dorinta de aer (apa ) rece pe figura Ř halena respingatoare Ř limba uscata , arsa, “ limba de papagal “ sau limba cu ulceratii si cu depozit central uscat , maroniu , ca o dunga , limba jupuita , Ř limba se impleticeste si vorbirea este indistincta Ř gingii tumefiate acoperite cu detritus murdar .
Gat>inflamatie rosu inchis (amigdale , val palatin ) cu ulceratii , false membrane in mod paradoxal nedureroasa Ř deglutitie dificila (nu poate inghiti decat lichide ); alimentele solide determina spasme dureroase (constrictia esofagului la niv. Cardiei ) Ř mucozitati faringiene sanguinolente , fetide si f. vascoase , ce nu pot fi nici expulzate nici inghitite .
RespiratorŘ dispnee , vrea geamurile larg deschise , Ř frica de sufocare la adormire GastrointestinalŘ sete intensa de apa rece Ř abdomen destins si flatulent, timpanism marcat cu borborigme Ř sensibilitate dureroasa la atingere , in sp. in fosa iliaca dreapta Ř diaree fetida ,putin abundenta , epuizanta , inchisa la culoare , uneori sanguinolenta , uneori incontinenta
Urinar>urini hipercrome , alcaline si fetide
Spate si extremitatiŘ tot corpul dureros , mai ales partile pe care se sprijina Ř dureri ca de zdrobire , in special in sacru Ř senzatia de crestere in volum a mainilor (si a capului ) Ř rigiditate articulara , amorteli , dureri in membre
PieleŘ transpiratie profuza , fetida , Ř pete livide pe tot corpul , ulceratii putride Ř senzatie de caldura arzatoare a pielii
SomnŘ agitat , frica sa adoarma datorita cosmarurilor si senz. de sufocare Ř adoarme in timp ce raspunde la o intrebare Ř somnolenta cu caderea mandibulei , face un mare effort sa ramana treaz
TABLOURI CLINICEForme grave de amigdalita , faringita , diaree ,gripa . Septicemii , uremie , febra puerperala . 1. Angina grava cu afectarea marcata a starii generale . Febra inalta , rapid instalata . Faringe inflamat , rosu inchis , eventual ulceratii sau false membrane . Deglutitie dificila pentru solide , putriditate maxima . In contrast cu acest aspect grav , paradoxal gatul este nedureros . Bapt. A fost folosita cu succes in difterie . 2. Afectiuni intestinale cu caracter tifoidic : febra mare +/- delir , tendinta ulcerativa , fermentatie putrida .Abdomen sensibil la atingere , destins , timpanism , tenesme cu eliminare de scaune lichide , putride , inchise la culoare (negre ) , uneori sanguinolente , epuizante . A fost folosit in tratamentul febrei tifoide . 2. Stari gripale grave cand este prezent tabloul justitiabil . COMPARATII
Pyrog.:Febra si infectii , dureri in tot corpul , patul este prea tare ,halena , transpiratie si diaree fetide, iluzia ca mai este cineva in patul sau , dar are disociatia puls/ temperatura si este preocupat de cum bate inima sa (Bapt. =preocupat sa nu se sufoce ) . Cel mai indicat in febra puerperala . Echi .= cel mai apropiat analog . Se prescrie TM si dilutii joase . Inflamatii acute ale mucoasei digestive si respiratorii, tendinta la supuratie , slabiciune adinamica , fetiditatea secretiilor si excretiilor , curbatura generalizata , somnolenta , lentoarea vorbirii dar agravat la aer rece si mai multa etiologie cutanata a starii septice (furuncule , intepaturi de insecte si plante otravitoare Denumita in medicina eclectica “ corector al discraziei sanguine “ Gels : stare de rau , nervozitate , fata rosie , somnolenta , dureri musculare ,dar puls lent , absenta setei , extremitati reci , ptoze , lipsa fetiditatii . Arn : curbatura generalizata , frica de a fi atins , patul pare prea tare , tendinta hemoragica , capul cald si fata rosie , dar nasul si corpul rece . In delir spune ca “este bine “ si ca nu are nevoie de medic . Ail . (Ailanthus glandulosa ) : lividitate mai pronuntata , midriaza . Remediu pentru angine grave : gatul foarte inflamat , rosu inchis , limba uscata si bruna , deglutitie dureroasa (dar posibila );durerea se extinde la urechi . De dat in asteptarea rezultatului exudatului faringian (streptococ)
CARACTERISTICI1. Conditii septice 2. Dureri musculare insuportabile 3. Fetiditatea tuturor secretiilor si excretiilor 4. Expresie stupida a fetei 5. Culoare inchisa (mucoase , secretii , excretii )
BIBLIOGRAFIE 1 Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica2 E . B . Nash ;Grouping and Classification of The Leaders in Homoeopathic Therapeutics ( Prof. Muhammad Faiq ) 3 Roger Morrison : Ghid practic de Remedii Homeopatice 4 Gilbert Charette : La Matiere Medicale Pratique 5 H . Voisin :Matiere Medicale du Praticien Homeopathe
dr. Mariana Galesanu Musca spaniola , coleoptera ce paraziteaza frasinul , caprifoiul, liliacul , etc . Se gaseste in Spania , Italia si sudul Frantei . TM se prepara cu cantarida intreaga pulverizata ; triturarile se fac cu pulberea de cantarida proaspat pulverizata . Patogenezia se gaseste in Materia Medica Pura a lui Hahnemann .
PROOVING 1. Efectele dozelor experimentale , repetate la omul sanatos : Ř iritatie inflamatorie acuta si arzatoare a mucoaselor (genito- urinare , digestiva si laringiana )cu secretie catarala vascoasa si tendinta la hemoragii si necroza . Ř inflamatie acuta a seroaselor cu acumulare lichidiana (pleura , peritoneu , pericard , meninge ) Ř inflamatia pielii cu senzatie de arsura , vezicule sau pustule cu tendinta necrozanta Ř excitatia SNC si periferic 2. Toxicologic , dozele mari produc anurie , excitatie mentala deliranta , evolutie comatoasa .
FIZIOPATOLOGIE si TROPISM Canth. are o actiune violenta si agresiva asupra tesuturilor . Simptomele se instaleaza rapid si progreseaza repede , depasind stadiul inflamator cu aparitia unor fenomene distructive severe . Ř urinar ;inflamatii violente ale mucoaselor renale , vezicale , uretrale , cu dureri atroce , disurie severa , oligurie , urini hipercrome , sanguinolente , frecvent albuminurie . Aspectul macro- si microscopic al rinichilor este de nefrita parenchimatoasa . Ř genital : furie erotica cu miscari obscene , erectii violente , priapism , etc Ř tubul gastrointestinal in totalitate , in sp. rectul Ř SN :simptome mentale violente , delir , convulsii tetaniforme si epileptif. Ř Piele vezicule , ampule , pline cu o serozitate citrina Ř Seroase : acumulari lichidiene
MODALITATI Agrav : la urinat (inainte, in timp si dupa ) Cand bea apa rece La atingere (in sp. laringele ) La vederea obiectelor stralucitoare La vederea si sunetul apei La cafea
Amel : la frecare , caldura , repaos , in decubit dorsal
Complementar : Apis , Arg-n , Merc-c , Sep , Ter
SIMPTOME PRINCIPALE
Mental Ř iritabilitate marcata , atacuri violente cand este atins sau deranjat Ř neliniste excesiva ce il obliga sa se miste tot timpul, hiperideatie Ř manie acuta in gen.de tip sexual (cantece desfranate , obscenitati , palavrageste intr-una despre genitale , urina , materii fecale ) Ř frica de obiecte stralucitoare Ř nebunie insotita de cresterea fortei fizice , cartitor , Ř delir particular (paroxisme de furie in care isi sfasie hainele , musca sau loveste pe cei ce se apropie de el, latra )cu sudoare rece la palme si talpi .
Generalitati Ř dureri ca o arsura la nivelul zonei afectate Ř tenesme Ř dezgust fata de orice (mancare, bautura , tutun ) Ř ameliorare marcata la rece si aplicatii reci Ř exudat fibrinos al mucoaselor, mucus gros , tenace Ř cazuri centrate pe alte organe, dar la care sunt prezente simptomele urinare tipice ale remediului .
Cap Ř senzatie de arsura resimtita in creer Ř expresie chinuita a fetei (incruntare posaca ) Ř inflamatia creerului (meningita ,encefalita)+simpt.urinare/mentale tipice Ř matreata enorma , parul cade la pieptanat Ř privire fixa , infricosatoare,stralucitoare , mioza , xantopsie Ř iritatie /durere in ochi dupa arsura termica sau chimica Ř eruptii arzatoare (erizipelatoase) pe fata, in pielea capului+simpt. Urinare Ř senz. de arsura in gura , vezicule (agr. de baut apa ) limba cu vezicule . Ř sete arzatoare , dar aversiune pt. lichide (in sp. reci )ce nu pot fi inghitite.
Gat Ř senzatie de arsura (gat in flacari ) Ř agravare la atingere si la deglutitia lichidelor reci =spasme (disfagie , sufocare ) Ř afte ulcerate dureroase , mucus tenace .
Gastrointestinal Ř enterocolita acuta , tenesme Ř diaree dizenteriforma cu scaune arzatoare , palide ,putin abundente , nefetide , uneori sanguinolente sau cu mucozitati membranoase (raclaj de muc. Intest ) Ř frison in timpul si dupa scaun Ř uneori tenesme simultane rectale si urinare (nevoie de scaun la urinare)
Urinar Ř cistita , uretrita , pielonefrita cu tenesme si disurie importanta , cu dureri atroce vezico-uretrale sau lombare arzatoare sau taietoare (ca de lama ) inainte , dupa ,dar mai ales in timpul mictiunii . “ Fiecare picatura care trece pare sa fie apa clocotita “ Ř cistita acuta cu nevoi frecvente si presante , tenesme ;urina curge picatura cu picatura ; dureri arzatoare si taioase . Nevoia de urinat si durerea continua si dupa mictiune . Amel. de aplicatii calde . Sete intensa . Ř in cistita cronica , piuria este indicatie de Canth. Ř Pielonefrita in toate varietatile (catarala , parenchimatoasa , calculoasa). Simptomele care indica remediul sunt : dureri de rinichi (sensibilitate la atingerea zonei lombare), urina sanguinolenta , albuminoasa , incarcata cu tubi fibrinosi si elemente epiteliale . Mictiuni rare sau anurie . Ř Fenom. Urinare sunt insotite de agitatie, anxietate si excitatie sexuala Ř Arsura uretrala agrav. La miscare, stat in picioare , mers ; Amel. in decubit dorsal , la aplicatii calde Ř Arsura si cand urineaza si cand nu Ř Urgenta intolerabila si tenesme , dorinta constanta de urinare . Ř Cea mai mica cantitate de urina acumulata in vezica declansaza nevoia de urinat . Scapa picaturi de urina dupa mictiune (agrav. La menstra ) Ř Cistita justitiabila de Canth. are cel mai pregnant caracter inflamator (este insotita de febra ,frison ,totdeauna cu o durere intolerabila in colul vezical
Genital > inflamatia acuta a mucoasei genitale cu dureri arzatoare si excitatie sexual Ř transpiratie cu miros de urina in zona genitala M Ř erectii frecvente , dureroase si lungi , priapism Ř dorinta sexuala f. puternica , neameliorata de raport sexual sau masturbare Ř polutii nocturne , sperma sanguinolenta Ř secretie uretrala vascoasa si aderenta , galbuie sau sanguinolenta
F Ř arsura in ovare (f. sensibile la atingere), agrav. In timpul menstrei Ř dismenoree membranoasa cu disurie Ř nimfomanie Ř spasme uterine (retentie de placenta + disurie ) Ř leucoree vascoasa si coroziva Ř prurit arzator vulvovaginal agrav. la mictiune Ř menstre in avans , abundente , sange inchis la culoare , excitatie sexuala cu edematierea vulvei
Torace Mucus gros , tenace , eliminat cu dificultate. Arsura in piept + simptome urinare sau mentale tipice remediului .
Piele Ř arsura sau prurit arzator Ř vezicule, erizipel veziculos , herpes zoster , exema , arsura (prin foc , oparire , arsura solara sau chimica ) Ř durere arzatoare la atingerea eruptiilor
TABLOURI CLINICE 1. Cistita acuta , cronica ,pielonefrita , uretrita, balanita, prostatita , 2. Tulburari sexuale :erectii frecvente , dureroase , stricturi uretrale , priapism , nimfomanie , spasme uterine ,endometrita, dismenoree 3. Arsuri ,opareli , eruptii veziculoase: pemfigus, ectima, exema , 4. Pleurezie serofibrinoasa , pericardita acuta, peritonita 5. Spasme fara inflamatie (faringe, laringe, vezicale, uterine )sau convulsii la vederea /auzul apei, la vederea obiectelor stralucitoare , la atingere 6. Excitatie sexuala fizica si psihica la un subiect agitat, Obscenitate 7. Delir furios , Encefalita , Meningita 8. Enterocolita acuta , Tenesme 9. Patologia altor organe la care se asociaza simptome urinare tipice .
COMPARATII Cann-s: stricturi uretrale, senz.de defecare in timpul urinarii, cistita cu senz.de arsura in timpul si la sfarsitul mictiunii, localizata specific la niv. Meatului urinar, inchidere spastica a sfincterului urinar la intreruperea jetului urinar. Sars =cel mai folosit remediu pt. cistita simpla . Cistita cu durere la sfarsitul mictiunii, ca o arsura, senz. frecventa de urinare, urina cu sediment rosu , ce se depune la fundul vasului (hematurie), pielonefrita, calculi renali / vezicali Merc-c :cistita cu nevoie imperioasa de a urina, adesea neameliorata de mictiune, tenesme, disurie, senz. de arsura uretrala, uretrita purulenta cu senz. de excoriatie, colita dizenteriforma cu tenesme permanente , scaun sanguinolent cu mucus abundent , senz. de scaun fierbinte +semne Merc. Cann-I:Dorinta sexuala excesiva, senz. dearsura in timpul mictiunii, uretrita cronica, prostatita. Diagnosticul se pune pe aspectul mental: anxietate , atacuri de panica , hiperideatie, gandire confuza, frica de nebunie , teoretizeaza , stare de beatitudine . Apis : meningita cu strigat ascutit datorita durerii intepatoare ,erizipel cu senz. de arsura cutanata si iritatie urinara concomitenta . ( Apis are mai mult edem , Canth. are mai multe vezicule si arsura mai mare ) Rhus-t : vezicule cu areola rosie , arsura , dar mai mult prurit si agravare evidenta la aer rece . Ars :vezicule negricioase , arsura , agrav. La aplicatii calde . Anxietate cu frica de moarte , cere sa fie cineva langa el . Lyss : tendinta la spasme mai accentuata ,hidrofobie , hipersensibilitatea tuturor simturilor . Stram :mai violent , mare locvacitate , frica de intuneric si singuratate
CARACTERISTICI 1. Dureri arzatoare excesive(ochi, gura, gat, stomac, intestin, urogenital, piele ) 2. Eliminari mucoase vascoase, tenace ale membranelor mucoase 3. Vezicule , arsuri la nivelul pielii 4. Excitatie sexuala si erotica (fizica si psihica ) 5. Delir furios
dr Secil Omer
INTRODUCERE
- Este trista
si plânge, în special înainte de menstruatie.
*- Slabiciune
agrav. de cel mai mic efort, agrav. daca vorbeste, amel. daca se
culca la orizontala.
Prea slabit
pentru a vorbi; de abia daca poate traversa camera. CAP - Cefalee sau nevralgie care debuteaza si cedeaza în mod gradat. - Nevralgia alterneaza cu leucoreea. - Vorbire dificila din cauza slabiciunii gâtului sau pieptului. UROGENITAL - Prolaps uterin, agrav. de scaun. PIEPT - Durere, iritatie si mucus la nivelul cailor respiratorii superioare si al traheei. *- Respiratie dificila sau slaba; dispnee la cel mai mic efort, chiar si la traversarea camerei sau daca vorbeste putin. *- Senzatia de gol sau gaura în piept. *- Nu poate vorbi sau face efort din cauza senzatiei de gol sau de slabiciune din piept. - Slabiciune a pieptului care apare dupa tuse si expectoratie. - Tuse aspra, dureroasa si profunda, productiva, cu mucus gros, verde. - Trebuie sa se tina de torace când tuseste. *- Expectoratie abundenta, cu gust dulce sau sarat, sau urât mirositoare. EXTREMITATI - Tremuraturi ale mâinilor. - Crampe la scris. - Durere si slabiciune a muschilor deltoizi. CLINIC Astm. Bronsita. Cefalee. Febra recurenta. Infectii respiratorii. Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de. Pneumonie. Pneumonie cu Pneumocystis. Prolaps uterin. Tuberculoza. Vaginita.
COMPARATII
Mental
Fizic
Modalitati
Key notes (grd
3 singur remediu)
dr. Secil Omer
Mental:
Fizic:
Modalitati:
Key notes
MORRISON 1. PHOSPHORICUM ACIDUMPhosphoricum acidum apartine miasmei sicotice.Tema principala la orice acid este fortare urmata de colaps.Aceasta tema este exprimata prin simptome comune la toti acizii: grabit, muncitor, senzatia ca eforturile sunt fara succes, teama de insucces si de asemenea oboseala, indolenta si indiferenta.Principala senzatia a lui Phos acid este aceea ca este neiubit si nimeni nu are grija de el rectia lui la aceasta senzatie fiind aceea ca devine foarte afectuos prietenos in speranta ca aceasta va avea un raspuns pe masura de la cei din jur. Trbuie sa am grija de cei din jur pentru a fi iubit si acceptat.Apare ca urmare un mare efort in aceasta directie.Dar cind depune un mare efort si nu i se raspunde pe masura expectatiilor el devine certaret apoi devine confuz ,obosit , indiferent si linistit. Cauze care pot declansa aceste stari sunt supararea dezamagirea, moartea uni copil sau cind cei pe care ii iubeste si ingrijeste il dezamagesc. In plan mental poate apare somnolenta , aversiune la afaceri, indiferenta, lipsa de speranta si disperare.In plan fizic poate apare slabiciune , dispozitie de a sta intins.
INTRODUCERE MENTALE <Rubrics> Brooding, condition, over one's. Brooding, disappointment, over. Brooding, disease, over his. Business, averse to. Cares, worries, full of. Indifference, everything, to. Quiet disposition. Speech, monosyllabic. <Kent> Desires juicy things. <Phatak> Unequal struggling. Growth in limbs, too fast. Homesick. Irritable when questioned. Short sleep ameliorates.
-
Pacient deprimat, apatic - aproape mort launtric. - Aversiune la afaceri - Plin de griji - Vorbire monosilabica
GENERALE
- Stari de colaps declansate de mâhnire, boala sau abuz de
droguri ori de alcool.
FIZICE CAP - Durere de cap cu senzatia de greutate, precum o povara care apasa pe cap. - Caderea sau albirea parului declansate de o suferinta. - Caderea parului, chiar din regiunea sprâncenelor, pieptului sau alte zone (Sel). GASTROINTESTINAL - Îi plac fructele, sucurile de fructe sau alimentele racoritoare. - Diaree, scaunul este eliminat fara dureri si nu are miros. Diaree declansata de suferinta, mâhnire. - Diaree cu scaun involuntar. Diaree declansata de un abuz alimentar minor. - Diaree abundenta, neurmata însa de starea de epuizare la care ne-am fi asteptat. UROGENITAL - Urina cu aspect laptos cu eliminarea unor fragmente albicioase la sfârsitul mictiunii. - Impotenta. Ejaculare fara erectie. CLINIC Alopecie. Cefalee. Colita. Depresie. Diaree. Impotenta. Mononucleoza. Oboseala cronica, sindrom de. Septicemie. Stare septica. COMPARATII Mur-ac. Pic-ac. Phos. Sep. Carb-v. Ign. Aur. Complementare Rubrics Brooding, condition, over one's. Brooding, disappointment, over. Brooding, disease, over his. Business, averse to. Cares, worries, full of. Indifference, everything, to. Quiet disposition. Speech, monosyllabic. Kent Desires juicy things. Phatak Unequal struggling. Growth in limbs, too fast. Homesick. Irritable when questioned. Short sleep ameliorates.
12. Patologia tractului urinardr. Dorin Dragos Substratul afecţiunilor urinare îl constituie dorinţa de echitate în cadrul relaţiilor, de egalitate, de justeţe (şi, în final, de armonie) în relaţii: dorinţa de a primi ceea ce i se cuvine, de a fi tratată aşa cum merită, de a-i fi respectate drepturile. Reacţia la lipsa de echitate poate fi de tip apă, foc sau aer. Trei remedii minore-medii (relativ specifice tractului urinar) corespund: Sars, Canth, Petrosel. La acestea se adaugă două mai policreste: Nux-v (dominantă de foc, dar şi cu o componentă de aer), Puls (dominantă de apă, dar şi cu o componentă de aer).
Felul în care reacţionează la inechitate: ö reacţie puternică, în forţă, de dominare; ö reacţie slabă, se lasă dominată, asuprită; Infecţii urinareDominantă de aer/fociritabilitate, nerăbdare, agitaţie Policreste: se prescriu pe baza tabloului general şi psihoemoţionalNux vomicafoc (mânie, tensiune, agravare la mânie) şi aer (nerăbdare, agitaţie, agravare după expunere la rece / când îl prinde frigul, ameliorare la căldură sau când face o baie caldă). Dorinţa de eficienţă ŕ č micţiune/defecaţie ineficientă ŕ nevoia de micţiune/defecaţie persistă; č persoană / vezica urinară (şi rectul) irascibilă, agitată, nerăbdătoare ŕ nu are răbdare să se umple vezica urinară/rectul; č tot timpul presat de timp ŕ şi de nevoia de micţiune/defecaţie; č permanent în tensiune ŕ vezica urinară şi sfincterele urinare sunt permanent în tensiune – tenesme, retenţie de urină dureroasă, spasme (dureroase) ale sfincterului urinar însoţite de senzaţia continuă de micţiune/defecaţie; č permanent în activitate ŕ senzaţia permanentă că vezica este plină şi că trebuie să urineze, dar elimină numai cantităţi mici de urină, care nu ameliorează senzaţia (conţinut în termenul de tenesme); č nevoia imperioasă de a duce la bun sfârşit, nu are linişte până când nu îşi termină treaba ŕ tabloul este dominat de nevoia imperioasă de micţiune/defecaţie; č se ocupă de mai multe în acelaşi timp, abia o termină că se şi apucă de altele, este angajat în mai multe proiecte deodată ŕ când se forţează să urineze apare nevoia de defecaţie; č îi plac stimulentele, mâncarea / condimentele concentrate / fierbinţi ŕ urina îi pare fierbinte şi este foarte concentrată; agravare cafea, alcool, excese sexuale) care să-l ţină în priză / alertă. Cistită. Pielonefrită. Colică renală (mai ales din cauza litiazei). Simptomele apar înainte de şi în timpul micţiunii. ag. suprimarea hemoroizilor, în timpul scaunului. Patologia este localizată la nivelul vezicii şi a colului vezicii. LycopodiumLaşitate, sentimente de inferioritate, lipsit de încredere în sine. Compensează prin vanitate (urina: excesiv de spumoasă), lipsa unei discipline, complacere, se teme să se angajeze într-o relaţie pe termen lung, îi este teamă să-şi asume o responsabilitate, o îndatorire. Contrast între atitudinea faţă de cunoscuţi/necunoscuţi, subordonaţi/superiori: ö faţă de cunoscuţi (apropiaţi, familie etc.), subordonaţi: tiranic, dominator, arogant, irascibil, nesuferit, nu îşi controlează reacţiile (furnicătură în vezica urinară sau în uretră după micţiune, sediment urinar roşu); ö faţă de necunoscuţi, superiori: teama de public, de confruntare, de autoritate/superiori, timid, introvertit, slugarnic şi linguşitor faţă de superiori ŕ se exteriorizează cu dificultate ŕ îşi evacuează cu dificultate vezica urinară ŕ senzaţie că vezica urinară este plină / presiune / greutate în vezică, nevoie de micţiune imperioasă dureroasă, dar trebuie să aştepte mult până să se declanşeze micţiunea (adenom de prostată, prostatită). Intelectual, retras. Depresie. Plânge în urma unor evenimente sentimentale sau când i se mulţumeşte. Trac, Aversiune pentru companie, totuşi îi este teamă să fie singur. Cistită. Uretrită. Litiază renală (dreaptă). Agravare la 1600; după micţiune. Enuresis. CausticumSimţul corectitudinii, intransigenţa, idealismul, respectul pentru norme/reguli (K) dirijate către exterior (Ca) ŕ č vrea şi consideră că este de datoria lui să acţioneze/exprime împotriva nedreptăţii şi a suferinţei (K şi Ca sunt, ambele, în perioada a 4-a, reprezentând ideea de acţiune pentru înfăptuirea datoriei) ŕ dacă nu reuşeşte, manifestări patologice sugestive pentru incapacitatea de a acţiona/se exprima ŕ neputinţă ŕ pareză/paralizie ŕ vezică neurogenă. č corectitudine în relaţiile cu ceilalţi ŕ sinceritate ŕ nu se poate abţine să nu îşi exprime sentimentele ŕ incontinenţa, iritaţie şi mâncărime la nivelul meatului urinar; ö sensibil şi impresionabil ŕ trăiri intense, compasiune, nu pot suporta să vadă pe alţii că suferă: plânge când ascultă buletinele de ştiri sau când află de nefericirea altor fiinţe ŕ micţiune involuntară / incontinenţă urinară şi dureri la femei după ce au născut; incontinenţă urinară când tuşeşte sau când strănută, mai ales la femei vârstnice, incontinenţă urinară de efort, micţiune insensibilă / pierde urina fără să simtă: nu îşi dă seama dacă urinează sau nu, senzaţie de micţiune frecventă; enurezis, care poate să dureze până la vârsta adultă); ö furie, mânie, revoltă când vede nedreptate ŕ disurie: dureri ca o arsură sau ca o tăietură în timpul micţiunii; č tendinţa compulsivă de a verifica/controla dacă exterioriul/mediul/ceilalţi se supun/conformează unor reguli/standarde; teama să nu lase ceva neverificat; verifică în mod repetat, obsesiv apa, curentul, gazele, ferestrele, uşa etc., inclusiv la locul de muncă ŕ patologie sugestivă pentru sentimentul că nu poate controla, că a lăsat ceva să-i scape, că a omis ceva: · paralizia vezicii urinare; retenţie de urină fiindcă s-a abţinut prea mult să urineze. – Impotenţă. · * incontinenţă urinară când tuşeşte sau când strănută, mai ales la femei vârstnice. Incontinenţă urinară de efort. – Senzaţie de micţiune frecventă. – Enurezis (poate să dureze până la vârsta adultă). – Pierde urina fără să simtă. Cistită cronică. Cistocel. Nu poate să evacueze urina dacă stă în picioare, ci doar când stă aşezat. ag. la rece, frig, curenţi de aer; la femei: după ce au născut. am. vreme noroasă, umedă sau ploioasă. Evacuarea urinei = debarasarea de reziduurile emoţionale ale interacţiunii cu ceilalţi. Pentru a se menţine armonia relaţiilor cu semenii trebuie să existe un echilibru între: ö eliminarea reziduurilor emoţionale ŕ nu poţi să zici orice oricând întrucât există riscul de a periclita anumite relaţii (incontinenţa urinară), ö reţinerea reziduurilor emoţionale ŕ dar nici nu trebuie să ţii prea mult în tine, chiar dacă o faci pentru a menaja pe alţii (paralizia vezicii urinare; retenţie de urină fiindcă s-a abţinut prea mult să urineze – nu mai poate să evacueze urina dacă o reţine prea mult; retenţie de urină după o intervenţie chirurgicală). Remedii mici: se prescriu pe baza simptomelor fizice (particulare)Petroselinumaer şi foc. Mâncărime uretrală ŕ agitaţie: ö iritaţie uretrală (uretrită), mai ales către meatul extern (fosa naviculară); ö mâncărime: dureri intense, senzaţii intense de furnicătură şi de mâncărime, resimţite adânc în uretră şi la nivelul colului vezicii, uneori atât de intense încât pacientului îi vine să-şi vâre ceva în uretră ca să se scarpine înăuntru. Durere dacă nu poate să evacueze imediat urina. ö agitaţie psihică şi motorie: · nevoia intensă, bruscă, irezistibilă de a urina ŕ pacientul sare în sus (repezindu-se la toaletă); · mai ales la copil: copilul, cuprins dintr-o dată de nevoia brutală şi dureroasă de a urina, începe să se agite în toate direcţiile, să danseze, să ţopăie, să sară în sus şi în jos. BerberisDureri care iradiază: ö din zona afectată către alte regiuni sau migrează cu totul în altă zonă a corpului: mai ales de la nivelul rinichiului (spre vezica urinară, testicule şi coapse; ö dureri săgetând ascendent şi descendent de-a lungul tractului urinar; ö durere vezicală ca o arsură (sau ca o tăietură), cu nevoia imperioasă de a urina, care iradiază de la vezica urinară prin uretră. Agravare: după micţiune sau când nu urinează; Colică renală, mai ales stângă: dureri acute/ascuţite (împunsătură, junghi, înţepătură) sau colicative, cu instalare brutală, crize de o mare violenţă; Senzaţie de bule (de fierbere, de efervescenţă sau de amorţeală) la nivelul rinichilor. Agravare: trepidaţii / zdruncinături, când păşeşte, ejaculare, menstruaţie, când se apleacă în faţă; la cea mai mică mişcare. Ameliorare: dacă îşi imobilizează partea afectată; în timpul micţiunii. Localizarea patologiei: rinichi stâng, ureter, colul vezicii urinare, uretră, meatul urinar. Urina: închisă la culoare, plină de sediment roşiatic sau gelatinos (cu mucus). Cistită. Pielonefrită. Colică renală. Expunere la frig declanşând/agravând inflamaţiaaerul care înteţeşte focul – anxietatea / teama / nesiguranţa declanşează mânie, iritabilitate, comportament abuziv. Aconitum napellus
Arsenicum
Agravare în timpul micţiunii. Simptomele apar la începutul micţiunii. Cistită. Cistită interstiţială. Pielonefrită. Uretrită. Hepar
Cistite sau pielonefrite recurente. Stricturi uretrale. elimină urina în cantităţi mici (“picură”) şi cu întârziere.
Nitric acid
Tendinţa la expansiune din faza compensată ŕ înţelegător pentru suferinţă şi privaţiune, compasiv faţă de cei care suferă sau sunt lipsiţi de mijloace. acuză pe toată lumea de problemele sale Iritabil, ţâfnos, nesuferit (mai ales dimineaţa), mânios, dur, neiertător, abuziv în comportament şi în vorbe, incisiv (foc distructiv) ŕ. č dureri cu senzaţie de înţepătură/aşchie în vezică / uretră înainte de / în timpul micţiunii; č afecţiuni inflamatoare supurative, distructive, ulcerative (cistită, uretrită); presiune în vezică. č miros neplăcut, puternic, respingător al urinei [„precum urina de cal” (Benz-ac)], transpiraţiei, secreţiilor; č anxietate pentru sănătate, pesimism, depresie – răceală afectivă, psihică ŕ đ friguros, agravare: dacă răceşte, după expunere la frig; đ senzaţie că urina este rece; agravare în timpul erecţiilor; Convins de dreptatea sa ŕ ranchiunos, certuri nesfârşite, procese, nu admite scuze, nu iartă, nu uită, nu se împacă, vina aparţine integral celuilalt, rupe relaţiile, nu mai vorbeşte cu persoana respectivă. Egocentrism extrem ŕ ipohondrie extremă, revendicativă, acuzatoare, vehementă în a-şi reclama drepturile (orice i se cuvine), Nux vomicaDominantă de apăPulsatillaapă (urina conţine mucus) şi aer. Revendică susţinere, protecţie. ö Nesiguranţă, nevoia de sprijin / suport, schimbătoare, vrea să fie susţinută / băgată în seamă, să te ocupi de ea, să i se acorde permanent atenţie ŕ un moment dacă nu se concentrează, a şi scăpat urina; ö nu îşi controlează emoţiile, le lasă să se manifeste ŕ nu poate să ţină urina, urina curge liber; ö plânge imediat, din orice ŕ nevoie intensă de micţiune, apărută brusc; ö îşi doreşte consolare, la cea mai mică emoţie plânge ŕ nevoia imperioasă de micţiune apare chiar şi atunci când numai o picătură s-a acumulat în vezica urinară; ö plânge mult ŕ evacuează o cantitate mare de urină; ö ameliorată când plânge, agravată dacă trebuie să-şi reprime emoţiile, dacă nu poate să plângă ŕ durerea sporeşte de la o clipă la alta atunci când se abţine să urineze; ö agravare: · dacă nu se poate exterioriza, atunci când se acumulează reziduuri emoţionale / energetice ŕ agravare înainte de menstruaţie sau la suprimarea menstruaţiei; · dacă nu este consolată, nu i se arată căldură sufletească, dacă este tratată cu răceală şi nu i se acordă adăpost / protecţie ŕ agravare expunere la vreme rece şi umedă, dacă prinde umezeală la picioare, dacă răceşte; · când se amplifică sentimentul de vulnerabilitate ŕ agravare când stă întinsă pe spate; · agravare la mers; Dureri ascuţite apar mai ales după micţiune. Patologia este localizată la nivelul colului vezicii, vezicii, uretrei. urina: hematurică. SarsaparillaSarsaparilla este unul dintre cele mai importante remedii specifice pentru tractul urinar. Practic este cel mai bun remediu de care dispunem pentru cistita simplă necomplicată şi, de asemenea, este util şi în boli mai severe ale aparatului urinar. Cistită. Pielonefrită. Hematurie. Calculi renali sau vezicali. Mental de tip apă: Kent descrie o stare de slăbiciune, apatie, torpoare.
Pe lângă aspectele mentale de tip apă: Clarke menţionează însă şi aspecte de:
Simptomele apar: când necesitatea de a urina devine imperioasă, provocând dureri; la sfârşitul micţiunii. Agravare înainte de şi în timpul menstruaţiei. Patologia este localizată: la nivelul vezicii urinare şi a colului vezicii urinare; rinichiului drept. Sarsaparilla trebuie avută în vedere când principalul simptom este durerea la sfârşitul micţiunii. Equisetumapă ŕ ataşament ŕ acumulare, retenţie: ö are frecvent dorinţa de a urina, cu eliminarea unei mari cantităţi de urină; ö Urina: închisă la culoare, uneori conţine mucus; ö se simte mai bine/ameliorare când vezica este plină: · * dorinţa de micţiune creşte în paralel cu golirea vezicii. Dorinţa de micţiune este cu atât mai mare cu cât volumul de urină din vezică este mai mic – este mai presantă când vezica urinară este aproape goală; · când este ceva mai multă urină, senzaţia este mai puţin presantă, iar disuria este mai puţin pronunţată; · senzaţia permanentă că vezica este plină în timpul sarcinii, neameliorată după micţiune; ö nu se simte bine când vezica este goală: · durere şi senzaţie de plin la nivelul vezicii, chiar şi după golirea acesteia / chiar şi atunci când sunt doar câteva picături de urină în vezica urinară; · nevoia este resimţită şi după ce micţiunea s-a încheiat; · simptomele apar în timpul sau la sfârşitul micţiunii; durere la sfârşitul micţiunii (Sars); · Cistită. Enurezis. SepiaTracasare ŕ revendică dreptul la repaus/relaxare. Nevoia de dinamism/activitate ŕ devine excesivă: se implică în prea multe activităţi, se angajează să facă prea multe (agravare după prima parte a zilei: 2(3)-4(5) p.m.) (Sep: mişcare activă, contracţie dinamică; exerciţiile dinamice, ritmice o înviorează ŕ deplasare, mişcare, ameliorare la efort fizic intens, orice formă de activitate ≠ Nux-v: încordare, contracţie statică ŕ sedentarism) ŕ tracasată ŕ dorinţa de repaus/relaxare (de a fi lăsată în pace) ŕ č ameliorare seara; č * aversiune pentru companie; * ameliorată când este singură; alteori îi este groază să rămână complet singură; č degenerează în stagnare şi atonie: ö fizic: laxitatea ţesuturilor, a musculaturii netede, ţesuturi flasce, hipotone ŕ đ constipaţie (de obicei fără senzaţie de defecaţie); đ stază venoasă, insuficienţă venoasă cronică, varice; đ slăbirea planşeului pelvin cu prolaps genital, incontinenţă urinară (polakiurie, micţiune imperioasă) la efort, tuse, râs, strănut, agravare în timpul menstruaţiei. ö emoţional: insensibilă, dură, indiferentă, deprimată, neimplicare, nepăsare, pierderea dorinţei sexuale; · orice solicitare este o povară, copleşită de prea multă treabă ŕ Řsenzaţie de presiune înainte de micţiune; trebuie să se grăbească la toaletă; Řsenzaţie perineală de presiune în jos; · iritabilă, se enervează, nu se mai stăpâneşte, ţipă ŕ nevoie imperioasă de micţiune frecventă sau apărută brusc; · mânioasă, sarcastică, tăioasă ŕ sindrom de vezică iritabilă, cistită recidivantă, cu sediment urinar roşu-închis sau sanguinolent; · când ceva/cineva o deranjează, la orice solicitare, aruncă celorlalţi în faţă adevăruri dureroase, cuvinte usturătoare, după care adesea este cuprinsă de remuşcare, se simte vinovată ŕ Plânge fără să vrea şi fără să ştie de ce ŕ incontinenţă urinară, enurezis; ö mental: lentoare, opacitate ŕ urina: este din ce în ce mai tulbure pe măsură ce se evacuează. partea stângă. Agravare: rece (friguroasă), contact sexual, dacă are frecvent relaţii sexuale, tulburări hormonale (înainte de sau după menstruaţie, periodicitate de 28 de zile, în timpul gravidităţii, pierderea unei sarcini, avort, menopauză) sau sexuale. Natrum carbonicumapă mascând focul: aparent sunt blânzi, rafinaţi, altruişti (veseli), dar adevărul apare la urmă: aversiunea (inexplicabilă – alergii alimentare; mai ales la lapte) faţă de anumite persoane / companie ŕ đ durere şi arsură la sfârşitul micţiunii; đ fisuri sau iritaţii uretrale / la nivelul meatului uretral, cu senzaţia de arsură şi înţepături nu îi place să se deschidă către ceilalţi, preferă să fie singur, timid, ag. de soare). Persoană dificilă, complicată, greu de mulţumit, în ciuda aparenţei blânde, căreia nu îi plac schimbările, ataşată de un status quo ŕ č simptome persistente (cistită recidivantă, sindrom de vezică iritabilă); č sensibilă atât la cald cât şi la rece, interval îngust al limitelor de confort; sensibilă la muzică; plânge (incontinenţă urinară?) şi devine melancolic, când ascultă muzică; preferă intenţionat piese triste; č agravare la schimbarea vremii, furtună; Rhus toxicodendronPământ: rigiditatea / înţepeneala ŕ morocănos şi depresiv. rigiditate, fixitate mentală, tulburări obsesiv-compulsive, ritualuri, superstiţii, idei fixe. cistită cu retenţie de urină dureroasă; agravare în timpul erecţiilor; Agravare la nemişcare, dacă întârzie / amână micţiunea mult timp, după ce încetează mişcarea / efortul fizic, trebuie să se mişte permanent ŕ agitaţie, se mişcă pentru a ameliora durerea. Agravare la rece, dacă prinde umezeală la picioare, după expunere la frig, dacă răceşte. DulcamaraÎn majoritatea relaţiilor:
La Dulcamara, ataşamentul se referă mai ales la relaţiile familiale (anxietate legată de familie, dominatoare, încăpăţânată, încordată, tensionată, pe punctul de a izbucni mânioasă, implicată în probleme de familie – FOC; toată consultaţia se consumă în jurul discuţiilor legate de controversele de familie): Anotimpurile unei relaţii: ö primăvara (începutul idilic / roz; căldura sufletească este doar o promisiune); ö vara (căldura sufletească plenară, pasiunea, momentele cele mai bune, de activitate); ö toamna (căldura alternează cu răceala, se culeg / ies la iveală roadele – de multe ori certuri; vremea devine alternantă – schimbarea vremii mai ales când zilele calde sunt urmate de seri reci = certuri; ag. vreme rece (disensiuni, răceală sufletească), umedă / ataşament, toamna – spre sfârşitul unei relaţii iubirea / căldura scade dar ataşamentul / umezeala sporeşte); ö iarna (despărţirea definitivă – răceala devine permanentă). Simte nevoia să-şi manifeste nemulţumirile: ö neexprimarea lor este dureroasă (cistită cu retenţie de urină dureroasă); ö cu atât mai mult când există răceală sufletească (durerea şi necesitatea imperioasă de a urina sunt mult accentuate atunci când îi este frig, când răceşte, când are frisoane). Dominantă de focö disurie ŕ Cantharis; ö răceală ŕ Camphora; ö distrucţii ŕ Kreosotum; Cantharisfoc. Iritare, mânie, furie. Cistită (de la uşoară până la severă) cu tenesme şi disurie importantă; uretrită, pielonefrită. Senzaţie intensă de arsură înainte, după, dar mai ales în timpul micţiunii: „fiecare picătură care trece pare să fie apă clocotită”. Cistită hemoragică. Urina cu cheaguri mari de sânge. Urinează involuntar sau scapă urina după micţiune, agravare: când are cistită, în timpul menstruaţiei. Dureri îngrozitoare la nivelul vezicii, colului vezicii şi uretrei, ameliorate temporar după micţiune. Pacienta ţipă de durere în timp ce urinează. Iritabilitate extremă, nu se poate stăpâni deloc ŕ senzaţie imperioasă de micţiune la acumularea unei cantităţi infime de urină în vezică: nevoia de micţiune apare la fiecare 2-3 minute, dar nu poate evacua decât câteva picături de urină. Simte că dacă şi-ar putea goli complet vezica ar putea găsi alinare. Senzaţie voluptuoasă în timpul infecţiei; iritaţia îi declanşează excitaţie sexuală, cu erecţii violente, dureroase. Urină excoriantă, chiar şi organele genitale externe sunt iritate („opărite”). Agravare: când bea, când aude apă curgând, când are erecţii, în timpul contactului sexual, în timpul ejaculării. Ameliorare: aplicaţii reci, după ce urina a fost evacuată complet. Simptomele apar înainte de, în timpul şi la sfârşitul micţiunii. Durerea poate să înceapă după ce au fost evacuate câteva picături. Patologia poate fi localizată la orice nivel al tractului urinar. Mental: este înnebunit(ă) de durere; îi vine să se tragă de organele genitale externe sau chiar să se masturbeze. Pielonefrită: dureri îngrozitoare la nivelul rinichilor, iradiind spre vezica urinară; agravare: la mişcare, când apare senzaţia de micţiune, la atingere sau la zdruncinături; urina devine hematurică la scurt timp după debutul simptomelor, uneori pacienta evacuează sânge curat. Cantharis trebuie avut în vedere atunci când pe primul plan se află durerea. CamphoraSenzaţie de presiune şi spasm la nivelul vezicii urinare. Cistită cu disurie, senzaţie de arsură uretrală în timpul micţiunii. Pielonefrită. Nevoie bruscă de a urina deşi jetul de urină este subţire. Simptomele apar în timpul micţiunii. urina: de culoare verde. Adesea are acţiune complementară faţă de Cantharis şi finalizează cazul. Principala indicaţie este efectul de răcire – răceala este un simptom constituţional de bază, în cazurile atât acute, cât şi cronice; ö pete reci localizate (Asar); ö senzaţie rece-dureroasă (are simultan senzaţie de rece şi de durere); ö colaps, mai ales asociat cu frisoane reci, răceală şi vitalitate mult scăzută, cu puls abia perceptibil. ö foarte friguros, tremură de frig, dar nu suportă să fie acoperit (Carb-v), doreşte să stea dezvelit, ba chiar poate dori băi reci ca gheaţa, care îl ameliorează; se acoperă când are febră; se descoperă imediat ce temperatura cutanată scade (pielea devine rece). KreosotumFocul distructiv ŕ miasma sifilitică agravare noaptea: senzaţie bruscă de micţiune, mai ales noaptea în pat, nu poate să se ridice din pat suficient de repede şi se scapă în pat). Iritabil şi ţâfnos – când este tratat cu răceală, izbucneşte fără să se poată stăpâni ŕ micţiune involuntară, agravare dacă introduce mâinile în apă rece. Excoriaţii, inflamaţie a mucoaselor cu infecţie purulentă ce determină friabilitate tisulară şi sângerare. Miros puternic, neplăcut, fetid. Arsură sau mâncărime vulvară foarte intensă în timp ce urinează. Urina: cu miros respingător, brună sau hematurică, iritantă, corozivă. Inflamaţie acutăö fierbinţeală pulsatilă ŕ Belladona; ö inflamaţie determinând acumulare de apă ŕ Apis; ö constricţie şi hemoragie ŕ Cactus; ö hipersensibilitate, distrugere ŕ Mercurius corrosivus; BelladonaInflamaţia acută, bruscă (Canth – iritare). Fierbinţeală, zv | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
